Reţeaua a fost fondată în aprilie 2012 de către Asociaţia turistică din regiunea Ivano-Frankovsk (Ucraina), Asociaţia “Ecologic” (România), Camera de Comerţ și Industrie a judeţului Satu Mare (România), filiala regională din Kosice a Camerei slovace de Comerţ și Industrie (Slovacia), Asociaţia Szamos-bazar (Ungaria) în cadrul implementării proiectului «Reţeaua Patrimoniului Culinar Carpatic» finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina ENPI 2007-2013.

Rețeaua este o organizație internațională informală asigurând cooperare transfrontalieră între țările și regiunile învecinate. Rețeaua este deschisă pentru regiuni, organizații și persoane fizice care i se pot alătura.

Decizia organizațiilor fondatoare de a înființa Rețeaua s-a bazat pe următoarele motive:

  1. Mâncarea și produsele gastronomice din regiunile carpatice, în special legate de cultura lor, identitatea și mijloacele de producție durabilă, pot contribui mult la protecţia patrimoniului cultural, la păstrarea biodiversității, la dezvoltarea socio-culturală și reducerea sărăciei rurale în regiune.
  2. Tradițiile, cunoștințele practice și competențele sunt adesea transmise din generație în generație. Această calitate specifică oferă un produs cu potențialul de a juca un rol într-un proces de dezvoltare durabilă, și poate transforma resursele locale latente în bunuri active.
  3. Principalele amenințări la adresa dezvoltării calității originii carpatice sunt presiunile externe și lipsa de coordonare între părțile interesate locale. Globalizarea pieței și a noilor tehnologii ar putea pune în pericol caracteristicile specifice ale sistemelor agricole tradiționale și ale tehnicilor de prelucrare.
  4. Sectorul alimentar și gastronomic tradițional din regiunile carpatice cuprinde zeci de comunități rurale și include ferme mici, restaurante de tip tradițional, precum și cabane de munte, case și pensiuni rurale, operatori și agenți locali de turism, ghizi locali, magazine tradiționale și centre turistice comunitare, muzee rurale și multe alte prăvălii. Acest sector privat, alături de școli și colegii de gastronomie, este în prezent principalul păstrător al secretelor din patrimoniul culinar și acționează în calitate de instructor pentru a transmite aceste cunoștințe tradiționale generațiilor viitoare.
  5. Se distorsionează treptat modul de gândire a oamenilor despre piața mâncărurilor; multe mâncăruri tradiționale s-au pierdut datorită introducerii producției standardizate și cumpărării din magazine  en-gros. Mâncarea semi-preparată și de tip fast-food este foarte populară în prezent chiar și în zonele rurale, drept rezultat multe familii își pierd abilitățile de gătit tradițional și cunoștințele despre mâncărurile gătite în familie.
  6. Gătitul tradițional nu este transmis în cadrul familiei, mulți tineri nu cunosc mâncărurile lor locale.
  7. Lanțul valoric rural pentru multe produse alimentare este nedezvoltat sau slab, astfel ei sunt limitați să vândă magazinelor și retaurantelor locale. În plus, mulți producători, lăsând turiștii în afara sferei lor de interes, dau prioritate populației locale în calitate de consumator principal.
  8. Mâncarea locală nu este în sine o reprezentare a culturii locale, ci parte integrantă care împreuna cu o serie de alți factori fac teritoriul sau locația atractivă pentru turiști.
  9. Gătitul este singura formă de artă care se adresează celor cinci simțuri (văz, auz, miros, gust, pipăit). Introducerea diferitelor modele de bucătarie carpatică în meniurile locale (mâncăruri naţionale ucrainene, româneşti, maghiare sau slovace etc.) le va face mai atractive. Această schemă de grupare poate aduce cooperare suplimentară și beneficii comerciale pentru toate părțile implicate.
  10. Regiunile ţintă din Reţea au propria lor identitate culturală unică, ca parte a culturii tradiţionale carpatice cu istorie comună, diversitate de culturi și tradiţii culinare. Patru culturi carpatice ce se întrepătrund (ucraineană, românească, slovacă și maghiară) sunt legate în rețea sub umbrela patrimoniului carpatic și promovate în comun. Rețeaua însăși va primi și alte comunități carpatice din alte regiuni să i se alăture și va crea un model de cooperare transfrontalieră de vecinatate.